Așa dară, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucură în România de prerogativul de a nu ști nimic, de a vorbi verzi și uscate în numele țării, de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; și, în fine, de a predica moralitatea de pe însăși tribuna imoralității. Acesta e tipul publicistului român.
MIHAI EMINESCU
